La nivel european, în pofida scăderii treptate a tranzacțiilor în numerar, numerarul este cel mai popular instrument de plată în rândul cetățenilor din zona euro pentru tranzacțiile zilnice la punctul de vânzare sau pentru plățile de la persoană la persoană.

Dar, la nivel local, acest aspect ar putea deveni istorie, motivația fiind incluziunea financiară. Concrent este vorba de un proiect de lege care ar elimina salariile plătite în chash și chiar plata către comercianți. Citește mai departe și vezi despre ce este vorba.

Ce reprezintă, de fapt, „incluziunea financiară”

În ultima vreme, la nivel european, și mai nou, la nivelul Parlamentului României, se vorbește intens de incluziunea financiară. Mulți nu știu ce reprezintă, de fapt, acest proces, iar în asentimentul general, înseamnă că „indivizii și întreprinderile au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile”, care să le satisfacă nevoile, vorbind aici de tranzacții, plăți, economii, credite și asigurări, toate aceste mecanisme fiind furnizate într-un mod responsabil și durabil.

Posibilitatea de a avea acces la un cont de tranzacționare este un prim pas către o incluziune financiară mai largă, deoarece un cont de tranzacționare permite oamenilor să stocheze bani și să trimită și să primească plăți.

Un cont de tranzacție servește drept poartă de acces la alte servicii financiare, motiv pentru care asigurarea accesului la un cont de tranzacție pentru oamenii din întreaga lume continuă să fie un domeniu de interes pentru Grupul Băncii Mondiale (GBM).

O economie digitală ridică întrebări legate de identitate și incluziune
În special, acesta a fost punctul central al inițiativei „Accesul financiar universal 2020” a Grupului Băncii Mondiale, care s-a încheiat la sfârșitul anului 2020. Deși s-au obținut multe câștiguri prin intermediul acestei inițiative, faptul că mai sunt încă multe de făcut este un indicator al amplorii provocării, spun specialiștii.

Accesul financiar facilitează viața de zi cu zi și ajută familiile și întreprinderile să planifice totul, de la obiective pe termen lung la urgențe neprevăzute. În calitate de titulari de conturi, oamenii au mai multe șanse de a utiliza alte servicii financiare, cum ar fi creditul și asigurările, pentru a demara și a dezvolta afaceri, pentru a investi în educație sau sănătate, pentru a gestiona riscurile și pentru a face față șocurilor financiare, ceea ce poate îmbunătăți calitatea generală a vieții lor.

Dar un aspect neexplicat îndeajuns, este că această incluziune financiară propune ca treptat să se elimine atât plata saalriilor cash (lucru care se întâmplă deja), cât și plata către comercianți cu bani cash, iar băncile se vor bucura de perspectiva unei societăți fără numerar, dar o economie digitală ridică întrebări legate de identitate și incluziune.

Tranzacțiile fără numerar nu sunt o noutate, dar ponderea lor în mixul de plăți este în creștere rapidă. Progresul tehnologic, în special al smartphone-urilor, a dus la creșterea rapidă a economiei digitale și a permis o explozie a soluțiilor financiare netradiționale, dar ritmul și natura tranziției diferă de la o țară la alta, asta ducând la ceea ce numim azi incluziunea financiară.

De exemplu, în întreaga Uniune Europeană, serviciile de plată de la un cont la altul proliferează. De cealaltă parte a oceanului, Canada, Australia și Singapore se numără printre națiunile care acordă licențe non-bancare pentru a iniția plăți digitale și mobile, iar în Asia, WeChat Pay și Alipay din China, care îmbină funcționalitatea tranzacțională cu costuri reduse cu caracteristici legate de cumpărături și stil de viață, sunt în frunte.

În SUA, cecurile sunt încă utilizate pe scară largă și doar 53,5 % dintre tranzacțiile cu carduri au utilizat autentificarea modernă cu cip și pin EMV în 2018. Mai nou a aprut un nou model, denumit „Modelul operatorilor de bani mobili” (MMO), în care consumatorii transferă credit pe telefonul mobil, și care este puternic în Africa subsahariană, condus de m-Pesa din Kenya, care s-a extins ulterior în Afganistan, Africa de Sud, India, România și Albania, iar în America Latină, mulți oameni rămân nebancarizați, în ciuda unui impuls guvernamental în favoarea plăților electronice pentru a reduce corupția.

Dispar banii cash din România?! Senatul a aprobat un proiect de lege pentru „incluziunea financiară”
În aceste zile, în cadrul Comisiilor de specialitate din Senatul României s-a dezbătut un proiect de lege menit să potențeze creșterea incluziunii financiare, motivațiile din spatele acestui proiect spunând că „Incluziunea financiară are un rol important în creșterea calității vieții cetățenilor, iar acest lucru poate fi extins prin programe de educație, dar și prin facilități oferite cu scopul reducerii numărului consumatorilor vulnerabili de servicii financiare.”

„Așa cum arată Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și Consiliului, buna funcționare a pieței interne și dezvoltarea unei economii moderne, favorabile incluziunii sociale, depind tot mai mult de furnizarea universală a serviciilor de plăți.

În acest sens, legislația din România trebuie să se înscrie într-o strategie economică inteligentă, care să țină seama în mod efectiv de nevoile consumatorilor mai vulnerabili.”, se mai arată în justificarea proiectului.

Denumit generic „Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii incluziunii financiare”, a fost deja aprobat în Senat, urmând să fie discutat și, posibil, aprobat de Camera Deputaților, ca for legislativ pe astfel de normative. Concret ceea ce se dorește prin acest cadru normativ este eliminarea definitivă a plății salariilor în cash, precum și eliminarea plăților fizice către comercianți, singurele opțiuni reale rămânând cardurile, plățile lelectronice, sau orice alte portofele digitale.

Sursa –  ziarulunirea.ro