Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei, situată la o altitudine de 1.200 de metri, ocupă un loc binemeritat pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Aceasta este considerată de bioenergoterapeuţi un loc cu o puternică încărcătură energetică.
Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei preromane, a fost distrusă în anul 106 de armata romană. Cercetătile arheologice au scos la iveală foarte multe obiecte de o valoare inestimabilă. Printre acestea se află și un vas de cult, pe care scria cu litere latine “DECEBALVS PER SCORILO”. „Aceasta este prima inscripție în limba dacă. Ea a fost tradusă de acad. prof. C. Daicoviciu prin «Decebal, fiul lui Scorilo»”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu în lucrarea “Date și probleme noi cu privire la dacii din Munții Orăștiei”.
SANCTUARUL MARE ROTUND ȘI CALENDARUL DACIC
Fortăreața cuprindea un complex de șase sanctuare, câștigând-și astfel renumele de “incintă sacră”. Mulți istorici au estimat că aceste sanctuare au fost realizate în secolele III-II î. Hr. Totuși, există și calcule raportate la ziua solstiţiului de vară care îi contrazic, din acestea reieșind că vechimea sanctuarelor este cu aproximativ 600 de ani mai mare. Cel mai important este Sanctuarul Mare Circular, format din trei cercuri concentrice.
Interesantă este și așezarea stâlpilor de andezit, acest sanctuar întruchipând un calendar solar. “Particularitatea cea mai frapantă a acestui sanctuar de 30 m în diametru o constituie gruparea într-un anumit fel a stâlpilor de andezit: după șase stâlpi mai înguști și mai înalți urmează unul mai lat și mai scund. Acest grup 6+1 stâlpi se repetă de 30 de ori”, explică istoricul Daicoviciu. În lucrarea “Dacii și civilizația lor în secolele I î.e.n.- I e.n.”, acesta precizează: “Marele sanctuar circular a dovedit existența unui calendar original dacic, confirmându-l astfel pe Iordanes care vorbea despre preocupările astronomice ale dacilor”.
O POARTĂ CĂTRE ALTE LUMI?
În apropierea Sanctuarului Mare Rotund se află Discul solar sau “Soarele de andezit”, despre care unii susțin că ar reprezenta chiar o poartă către alte lumi.
„El servea ca altar de jertfă; sub el se află un bloc cioplit în formă de lighean, care dă în canalul de scurgere: pe aici curgea apa folosită la ceremonii sau chiar sângele jertfelor. Dacă rostul «soarelui de piatră» a fost lămurit, enigmatică rămâne menirea unui coridor nu prea lung acoperit cu lespezi de calcar, aflat în apropiere. Presupunerea cea mai plauzibilă este că el a servit ca «depozit» de ofrande”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu în volumul “Dacii”.
ASEMĂNĂRI MISTERIOASE
Sanctuarul Mare Rotund seamănă, susțin unii specialiști, cu celebrul sanctuar de la Stonehenge, din perioada neolitică. „E ca și cum amândouă ar fi proiectate de acelasi arhitect, cu amendamentul că cel de la Orăştie are dimensiuni mai reduse”, scrie pe site-ul pentru promovarea cetății dacice.
“Soarele de andezit” ar putea fi asemănat cu celebrul calendar mayaș.
Foto: cetateasarmizegetusa.ro; wikipedia.org
