Boemia, spirit tânăr pe un tărâm vechi, ce se lasă descoperit de turiști, puțin câte puțin.

Boemia…

O destinație cu nume romantic, cu iz de bere servită în pahare de cristal.

Boemia….

Spirit tânăr pe un tărâm vechi, ce se lasă descoperit de turiști, puțin câte puțin.

Boemia….

Așa cum am văzut-o de-a lungul câtorva zile fierbinți de vară.

Primul contact cu fascinanta Boemie, această frumoasă zonă a Europei, l-am avut nu departe de granița sudică a Cehiei de astăzi, cu Austria, la Ceski Krumlov.

Oraș medieval ale cărui rădăcini se pierd pe undeva prin secolul al XIII-lea, Ceski Krumlov este situat într-o superbă „potcoavă” muntoasă prin care cel mai important râu al Cehiei, Vltava, își are izvoarele și pe unde s-a gândit să-și sape, într-un fel aparte, ca-n povești, matca. Încă de pe podul de acces către cetate, la Ceski Krulmov te simți sedus de explozia de culoare, dar și de arhitectura eclectică, ce formează aici un tot unitar absolut încântător.

Foarte bine conservat, orașul, asemănător cumva cu Sighișoara noastră, îmbină în mod armonios mai multe stiluri arhitecturale, de la gotic și renascentist, până la baroc, fapt care i-a adus de altfel și statutul de sit protejat UNESCO.

Istoric vorbind, castelul și domeniul înconjurător au aparținut de-a lungul timpului unui număr de trei familii. De pe la 1302 până în 1602, Krumlov s-a aflat în proprietatea familiei Rosenberg, mai apoi a împăratului Rudolf al II-lea care a cumpărat orașul pentru fiul său Julius d’Austria, pentru ca din anul 1719 până în anul 1945, acesta să aparțină Casei de Schwarzenberg. Deși ferit de vicisitudinile celui de-al doilea război mondial, orașul a fost marcat de o profundă decădere în perioada comunistă a Cehoslovaciei. Abia după Revoluția de Catifea din 1989 și printr-un amplu program de restaurare, orașului i-a fost redată strălucirea de altă dată.

Trecând peste mica paranteză cu istoria locală, dacă vrei cu adevărat să cunoști Ceski Krumlov, este obligatoriu să te avânți într-o ”expediție” încântătoare, străbătându-i străzile înguste, simpu dar elegant pietruite, mărginite de o parte și de alta de magazine mici și cochete, care abundă în bijuterii cu tot soiul de pietre prețioase ori semiprețioase de-a dreptul impresionante, precum și în diverse obiecte din atât de faimoasele cristale de Boemia.

Terasele cochete din cetatea Krumlov te îmbie inevitabil la un pahar cu bere, obligatoriu de producție autohtonă (berea ”de casă” a cehilor fiind, așa cum vom vedea, pe măsura reputației sale !), iar puțin mai la vale, Vltava te cheamă la o plimbare cu barca sau caiacul pe apele-i vijelioase, dar limpezi ca… cristalul.

Dincolo de râu, se întinde majestuos, Castelul Krumlov. Situat pe o „ridicătură“, castelul cu a sa arhitectură renascentistă, este unul dintre cele mai bine conservate monumente de acest fel din Europa. Cu o întindere pe nu mai puțin de 7 hectare, acesta adăpostește în clădirile sale adevărate comori, fie că vorbim despre lucrări de artă sau mobilier de epocă. Apoi, teatrul din incinta castelului este renumit pentru evenimentele de marcă pe care le găzduiește. Și nu mică ne-a fost uimirea când afișe superbe anunțau, chiar în perioada vizitei noastre, că teatrul și piața castelului găzduiau Festivalul Internațional de Muzică de Operă, în a cărui deschidere  concerta nimeni alta decât îndrăgita noastră soprană Angela Gheorghiu.

Revenind la castelul Krumlov, trebuie să vă spun că acesta își are, ca orice castel care se respectă, partea lui de poveste și de mister. Se spune deci că pe la 1701, Eleonore von Lobkowitz devine stăpâna domeniului, după ce se căsătorește cu Eusebius von Schwarzenberg, ultimul dintre proprietarii imensului domeniu. Protectoare a artiștilor și mare amatoare de vânătoare, Eleonore von Lobkowitz are o singură dorință: aceea de a deveni mamă. Pentru a-și atinge scopul, ea apelează la tot felul de practici, de la magie până la consumul de lapte de lupoaică. Se vede treaba că acestea au dat roade, de vreme ce visul Eleonorei s-a împlinit, iar la 41 de ani, o vârstă considerată în acea vreme drept foarte înaintată pentru a mai procrea, ea a născut totuși un fiu. Bucuria ei a fost de scurtă durată, pentru că viața nu a fost darnică cu ea, răpindu-i bucuria de a-și vedea copilul crescând. Eleonore a murit răpusă de o boală necunoscută în acea vreme, la puțin timp după naștere. Raportul autopsiei informează că organele sale interne erau atrofiate, iar în cavitatea abdominală au găsit o formațiune cât un cap de… copil. Concluzia vracilor din acele vremuri: Eleonore a fost victima unui vampir !

Pornind de la această poveste, la fel cum și noi exploatăm la maxim mitul lui Dracula, cehii exploatează acum cu același succes mitul ”vampiriței” Eleonore von Lobkowitz. Așa se face că aici, la Castelul Krumlov, turiștii în căutare de senzațional sunt invitați să viziteze chiar și un de-a dreptul ”îngrozitor” Muzeu al Torturii, situat în incinta castelului.

Desigur, ar mai fi multe de spus despre Krumlov, dar cel mai bine ar fi să vă rupeți o jumătate de zi din program atunci când vă aflați în vacanță într-una din marile Capitale europene de la Viena sau la Praga și să îl vizitați pentru a cunoaște una dintre cele mai frumoase regiuni ale Boemiei. Iar Ceski Krumlov, orașul medieval cuprins în îmbrățișarea Vltavei, merită cu prisosință o astfel de deplasare turistică.