Flori de sânziene,
Un car de foc în ceruri suie, parcă-l vedem și parcă nu e, Ilie, dinCItește mai departe
Mă înclin, noapte, veșmântului tău împodobit cu mii de stele și-mi plec fruntea la picioareleCItește mai departe
Apollo-i dăruise o liră fermecată, Înmărmurește clipa când strunele cuvântă, Când pietrele se mișcă, OlimpulCItește mai departe
Mai ninge-mă cu o visare Mai plouă-mă cu o așteptare Mai vindecă-mă cu o uitareCItește mai departe
„Auzi, Mărie, lasă tiglăzău’ Și pune tanieru odat pă masă, Să nu scobor din cerCItește mai departe
Când cerul, din lumini te-a răsărit Prin cinci scrisori, ți-a nemurit cuvântul, Cu mii deCItește mai departe
Ochii tăi cei negri, iară Îi privesc dintr-un tumult Și-i aseamăn cu o rară FrumusețeCItește mai departe
La noapte stinge-se-va lumina Și va pleca Luceafărul departe, Și va rămâne doar iubirea senină,CItește mai departe
Prin zări cu-aripile albastre, Prin munți cu pletele sihastre, Prin orizont în asfințire, Diseminează-mă, Zidire!CItește mai departe
Mă doare o floare Floare născătoare De inimi fecioare Cu vise de Soare Mă doareCItește mai departe
Femeie, TU, ce operă de artă cu iz de nebunie Ca o văpaie arzi pentruCItește mai departe
De-aș fi boarea focului Aș aprinde-a locului Clipă a sorocului Să rămân norocului De-aș fiCItește mai departe
Am hrănit cuvintele Miresele, sfintele Cu lumina din altar Ce ne este nouă dar AprinsăCItește mai departe
Lasă-ți visul peste umăr Ca și părul lung de zână Ca să vin și caCItește mai departe
Cum de-ai ajuns tu, din Valea Luminii, o Vale a plângerii? Ce blestem s-a abătutCItește mai departe
Am s-acopăr cerul Cu inima-mi frântă Să cobor misterul Pe fruntea ta sfântă Să seCItește mai departe
Suntem urme de cuțit pe asediul zăpezilor urme de cer pe coaja copacilor pune-mi ,CItește mai departe
Îmbracă Doamne lumea-n mii și mii De flori, și-așa frumos împodobită Să te slăvească-n ziuaCItește mai departe
