Visul unei nopti de iarna
Aparea in stele dintate
chipul tau de atunci, numai contur.
Noptile mele, in noptile mele.
Stam lungit pe zapada, privirea
imi hoinarea printre cetini, in jur,
Si nu mi-era frig. Dimpotriva,
abuream tot ca o paine alba.
Stelele ma priveau curioase.
O, tu, carne a mea, visatoare,
o, voi, fosforescentelor oase!
Tot viitorul calatorea, calatorea,
de sus, de sub norii cei nevazuti,
pe fulgii cei albi, caci ningea,
dragostea mea i-apasa, apasa,
si ei mi se topeau in rasuflare.
Pan’ la genunchi mi s-ar fi scufundat piciorul,
daca-as fi vrut sa calc peste gheata,
pana la cot mi-ar fi intrat mana,
de-as fi voit sa ma sprijin mai bine
de trunchiul bradului de langa mine.
Dar eu abuream trantit in zapada
ce se topea, mi se topea sub trup.
Apoi se topea pamantul si piatra,
si m-as fi agatat de cer,
dar mi-era teama ca-l rup.
Astfel ajungeam in fundul pamantului
taind, cu trupul, un con de vulcan.
Stelele, capete fara trupuri,
ma iubeau, lunecand simultan
pe-o secunda cat ora, pe-o ora de-un an.
E iarna, si eu stau intins, pe sub cetini,
si miezul de lava il iau si il pun
sub crestet, si tot nu adorm.
Si, intruna,
din mine spre tine rasar si apun.
de Nichita Stanescu
Știri asemănătoare

Am hrănit cuvintele / O poezie de Dorel Neamțu
Am hrănit cuvintele Miresele, sfintele Cu lumina din altar Ce ne este nouă dar AprinsăCItește mai departe

Lasă-ți visul / O poezie de Dorel Neamțu
Lasă-ți visul peste umăr Ca și părul lung de zână Ca să vin și caCItește mai departe

Valea luminii / O poezie de Mirela Cocheci
Cum de-ai ajuns tu, din Valea Luminii, o Vale a plângerii? Ce blestem s-a abătutCItește mai departe

Am s-acopăr Cerul / O poezie de Dorel Neamțu
Am s-acopăr cerul Cu inima-mi frântă Să cobor misterul Pe fruntea ta sfântă Să seCItește mai departe

Baladă pentru Fiul Tău / O poezie de Camelia Florescu
Suntem urme de cuțit pe asediul zăpezilor urme de cer pe coaja copacilor pune-mi ,CItește mai departe

Veșmânt floral / O poezie de Mirela Cocheci
Îmbracă Doamne lumea-n mii și mii De flori, și-așa frumos împodobită Să te slăvească-n ziuaCItește mai departe

Și-mi pare rău… / O poezie de Dorel Neamțu
Și-mi pare rău că nu mai plâng C-atunci, când mă trezeam râzând Și dorul tăuCItește mai departe

PETALE DE MACI / O poezie de Mirela Cocheci
Se cutremură pământul, din adânc o fiară scapă, Se ridic-un urs în flăcări și răcneșteCItește mai departe

Strigăt de pe front / O poezie de Mirela Cocheci
Cuvintele-mi îngheață pe buze, nerostite, Vertijul are schije ce aspru biciuiesc Și tâmpla îmi zvâcneșteCItește mai departe

Vals / O poezie de Mirela Cocheci
Valsează timpu-n brațe de netimp În ritm de răsărituri și apusuri Se-nclină însăși fruntea luiCItește mai departe

O pictură / O poezie de Dorel Neamțu
Mi-am adunat un gând de-atunci Când înfloream ca macii- n lunci Iar TU ai răsăritCItește mai departe

Un timp cu X zerouri / O poezie de Mirela Cocheci
Frica țipătu-și asmute peste asfințitul tern, Semne lungi de întrebare prin văzduhuri se răsfiră, MesageriCItește mai departe

Valul / O poezie de Dorel Neamțu
Valul de stânca neagră se sparge Plutesc în derivă firave catarge Fiori de iubire ascunșiCItește mai departe

Hades / O poezie de Mirela Cocheci
Urgia se arată dinspre (v)est… Din pâlcuri diabolic plumbuite Un cioclu-corb ivit în mod funestCItește mai departe

Martie / O poezie de Mirela Cocheci
Întâi de Martie când bate La porți cu inimi înghețate Întreaga fire prinde viață ȘiCItește mai departe

De n-ar ninge… / O poezie de Dorel Neamțu
De n-ar ninge peste glasul Umbrelor de subsiori M-aș apropia cu pasul Dulcilor noștri fioriCItește mai departe

Semințe de iubire / O poezie de Mirela Cocheci
Sătule de-ntuneric și nămeți Iubirile așteaptă să răsară Și să-ncolțească-n zi de Dragobeți Ca mâțișoriiCItește mai departe

Printre sălcii / O poezie de Dorel Neamțu
Printre sălciile de apă Ce cunună noaptea-ntreagă Aștept ziuă să se facă Să te vădCItește mai departe

Urme de lumină / O poezie de Mirela Cocheci
În acordurile nopții, sub covor de stele mute Luna-și varsă asfințitul peste chipuri ostenite, FluturăCItește mai departe

Matrix / O poezie de Mirela Cocheci
Coboară-n bernă flamura conștiinței Și clopotele-n turle-au amuțit, Compasu-nfipt în inima credinței Trasează-un cerc, deCItește mai departe