Poate CEH să ceară concordatul preventiv în locul insolvenţei?!

Concordatul preventiv ar putea fi o soluţie pentru viitorul CEH şi evitarea insolvenţei, susţine Adrian Jurcă, liderul Sindicatului „Noroc Bun” Departamentul Livezeni. Greşit, contracarează Petre Nica, preşedintele Sindicatului „Muntele”, care arată că legea nu ne dă cale de întors.
 ceh
După ce Curtea de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea spre rejudecare a dosarului privind insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara, admiţând două dintre apelurile formulate în cauză, nu puţini sunt cei care au arătat că măsura poate împinge societatea hunedoreană direct în faliment. Situaţia nu numai că nu se va îmbunătăţi, ci, din contră, s-ar putea deteriora iremediabil.
Potrivit legislaţiei româneşti, concordatul preventiv oferă practic posibilitatea debitorului, a cărui întreprindere traversează o criză financiară care ar putea fi remediată, să ceară creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.
Prin adoptarea acestei legi, legiuitorul, a avut în vedere situaţia financiară a debitorului, potenţială victimă a unor conjuncturi nefavorabile, dar care merită protejat, întrucât afacerea acestuia are şanse de redresare, atât în beneficiul salariaţilor, cât şi al creditorilor săi, prin intermediul concordatului preventiv ce va fi încheiat, practic, în folosul tuturor părţilor implicate.
 
Se poate legal sau nu?!
 
Adrian Jurcă spune că se poate aplica această lege şi în cazul CEH, care s-ar bucura chiar şi de susţinere ministerială, şi a identificat chiar şi posibila „conjunctură nefavorabilă” de care să se lege cererea de declarare a concordatului preventiv. „Administratorul judiciar şi avocaţii susţin acest demers, bine vorbim despre oamenii care se pricep… Firma trebuie să spun că are situaţia pe care o are şi să se înţeleagă cu 75% din creditori. În cazul nostru, 84% (n.r. din totalul creanţelor) are doar statul. Poate să fie şi conjunctură nefavorabilă, pentru că nu poate să-şi recupereze o sumă de 45 de milioane de euro de la primăriile din Valea Jiului. Este o conjunctură nefavorabilă. Aşteaptăm să discutăm cu cei de la minister, a fost trimisă şi la Premier, să vedem ce se întâmplă. Cei de la Ministerul Finanţelor sunt adepţii acestei soluţii”, a declarat Adrian Jurcă.
Pe de altă parte, Petre Nica, preşedintele sindicatului reprezentativ, „Muntele”, spune că acest concordat preventiv nu poate fi aplicat în cazul Complexului Energetic Hunedoara şi asta dincolo de faptul că este discutabilă şi „conjunctura nefavorabilă” care ar fi dus compania energetică în situaţia în care se găseşte acum. „Din păcate, este încă un mod mârşav de a induce în eroare opinia publică şi salariaţii Complexului. Concordatul preventiv este foarte adevărat că reprezintă o variantă către care se poate îndrepta o societate comercială aflată în dificultate, însă către concordatul peventiv te îndrepţi atunci când nu îndeplineşti deja condiţiile de insolvenţă. Tot legea, dar uită să spună mai departe respectivul domn, spune că dacă societatea pe care o repezinţi îndeplineşte condiţiile de insolvenţă şi nu ceri intrarea în insolvenţă a acesteia te afli într-o situaţie penală. Ori, despre ce vorbim acum? Noi ştim că suntem în insolvenţă din toate datele economice pe care le avem, dar nu intrăm în insolvenţă că ne lasă legea la dispoziţie concordatul preventiv. Nu este adevărat. În situaţia în care se află CEH, altă soluţie decât insolvenţa nu există. Mai mult decât atât,în urmă cu un an de zile, CEH putem să spunem că a  fost în concordat preventiv în timpul în care fostul director general de la acea vreme, Constantin Jujan, încerca să negocieze cu fiecare dintre creditori, şi urma să primim acel ajutor de salvare, eşalonarea plăţilor în aşa fel încât aceştia să îşi retragă cererile de insolvenţă şi să funcţioneze într-o astfel de variantă, chiar dacă nu legiferată. Dar, timpul a  trecut, ajutorul de salvare a venit după trei luni de zile, CEH s-a pricopsit şi cu o amendă de 123 de milioane de euro şi situaţia s-a agravat de al lună la lună”,a  declarat Petre Nica. Acesta subliniază că, la ora actuală, situaţia cea mai bună pentru Complexul Energetic Hunedoara este insolvenţa.
 
Ce spune legea
 
Revenind la concordatul preventiv, acesta este un contract încheiat între debitor şi creditorii care deţin cel puţin două treimi (2/3) din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza căruia debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor creditorilor împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea acestuia. De această măsura ar putea beneficia persoanele care coordonează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvenţă, spune legiuitorul. De asemenea, nu pot beneficia de această procedură debitorii condamnaţi pentru infracţiuni economice, ori împotriva cărora s-a început deja procedura falimentului, ori care au mai beneficiat într-o perioada anterioară de măsura concordatului preventiv, etc. Prin introducerea acestor excepţii, legiuitorul român a avut în vedere protecţia debitorului onest, care nu are intenţia de a înşela creditorii sau de a tergiversa procedura, pentru că, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor, atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară. Creditorii trebuie să fie convinşi să accepte planul debitorului, precum şi să admită faptul că şi-ar putea încasa banii în condiţii mai avantajoase prin încheierea concordatului, decât în cazul falimentului debitorului. Persoana care va superviza procedura de votare a concordatului, care va încerca să aducă părţile la un compromis acceptabil şi care va supraveghea executarea de către debitor a concordatului, va fi conciliatorul, acesta fiind un profesionist, practician în insolvenţă, care mediază încheierea concordatului şi controlează executarea sa de către debitor, informează creditorii şi ia măsuri de sancţionare pentru încălcarea contractului. Debitorul poate formula o cerere de concordat preventiv, adresată tuturor creditorilor, care se înregistrează la Tribunal. Procedura se desfăşoară în Camera de Consiliu şi se menţine confidenţială pe toată durata sa, confidenţialitatea fiind obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.
[slideshow_deploy id=’19661′]