Președinte al Organizației Județene a PSD Hunedoara, deputatul Laurențiu Nistor face câteva precizări privind modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, în cadrul unui comunicat de presă transmis redacției.

Liderul social-democraților din județul Hunedoara apreciază că aprobarea prin procedura ordonanței de urgență a modificării și completării Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală a fost necesară întrucât armonizările realizate asupra Codului penal erau urgente. ”În mod normal, orice decizie a CCR ar trebui pusă în act la maxim 45 de zile de la emiterea deciziei respective. Ori acest termen a fost cu mult depăşit. Judecătorii erau obligaţi să judece speţe în baza unei legislaţii neconstituţionale ceea ce nu poate fi tolerat într-un stat de drept. Urgența este justificată și de iminența pronunțării unei hotărâri-pilot din partea CEDO. Utilizarea instrumentului ordonanţelor de urgenţă pentru a modifica legislaţia penală nu este o practică nouă. În acest sens, menționăm faptul că guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pentru acest Cod penal dar şi că Dacian Cioloş a modificat Codul penal tot prin ordonanţă de urgenţă, iar DNA a fost înfiinţat tot prin ordonanţă”, spune Laurențiu Nistor.

Vă prezentăm, în detaliu, precizările făcute de deputatul Laurențiu Nistor, pe acest subiect:

Referitor la modificarea art. 297 și art. 269, prin introducerea noilor alineate vizând situația emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, facem următoarele precizări:

• Exceptarea situației emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative din sfera de aplicare a infracțiunilor de abuz în serviciu și, respectiv, de favorizare a făptuitorului, nu reprezintă un element de noutate absolută în legislația penală din România, această ipoteză fiind reglementată în Codul penal actual pentru infracțiunea de conflic de interese ( art.301 alin. 2).
• Modificările și completările introduse au avut în vedere necesitatea asigurării unui just echilibru întreputerile statului, pentru a reflecta corespunzător prevederile Art. 1 alin. (4) din Constituția României, conform cărora „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.”
• Actul normativ este definit în art.3 lit a. din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, ca fiind „actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală”.
• Efectele anticipate ale modificărilor survenite prin această ordonanță de urgență a guvernului cu privire la conținutul constitutiv al unor infracțiuni de serviciu sunt sporirea gradului de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, implicarea și participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și în procesul de elaborare a actelor normative, precum și creșterea gradului de transparență la nivelul întregii administrații publice.

Mențiuni referitoare la abuzul în serviciu:

• Comisia de la Veneția consideră că prevederile penale naționale cu privire la „abuzul în serviciu”, „abuz de putere” și expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice.
• Este esențial și faptul că Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, reținând cele expuse în Raportul Comisiei de la Veneția, îndeamnă majoritățile aflate la putere din statele membre să se abțină de a abuza de sistemul de justiție penală pentru persecutarea oponeților politici și a invitat organismele legislative ale acelor state ale căror reglementări penale includ încă dispoziții generale referitoare la „abuzul în serviciu” să ia in considerare abrogarea sau reformularea unor astfel de dispoziții, în scopul de a limita domeniul lor de aplicare, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Mențiuni referitoare la stabilirea plafonului de 200.000 lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu:

• Abuzul în serviciu nu este dezincriminat. Cei sub pragul de 200.000 nu scapă de plata prejudiciului.
• Abuzul în serviciu nu este eliminat! Scopul central al statului român trebuie să fie acela de recuperare cu celeritate a tuturor prejudiciilor produse prin fapte de corupţie.
• Ipoteza conform căreia dezincriminarea faptelor care produc un prejudiciu de până la 200.000 lei echivalează cu exonerarea de răspundere pentru cei care săvârșesc o astfel de faptă este una falsă. Răspunderea va exista, doar că va fi o răspundere administrativă și disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat. Mai exact, cei care se află sub pragul prevăzut de ordonanţă, nu vor face închisoare pentru a nu contribui la fenomenul aglomerării închisorilor dar vor da înapoi prejudiciile către stat.
• Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc noțiunea de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni, unde regăsim un cuantum de 2 milioane lei. Am apreciat că pentru existența ifracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constutuționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO.
• De asemenea, Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției recomandă statelor părți să aibă în vedere adoptarea măsurilor legislative și a altor măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune, în cazul în care actele au fost săvârșite cu intenție, faptei unui agent public de a abuza de funcțiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească, în exercițiul funcțiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate.
• Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut dispozițiile de drept penal referitoare la abuzul în serviciu, precum și interpretarea acestora sunt moștenite din fostul sistem legal sovietic, iar autoritățile naționale s-au confruntat cu sarcina dificilă a aplicării acestor norme legale în noul context al economiei de piață.
• Totodată CCR a reținut că în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale.
• Tot în Decizia Curții Constituționale se prevede stabilirea unui cunatum corect și echilibrat la care fapta să nu aibă caracter penal.

Mențiuni referitoare la denunț:

• Cu referire la modificările aduse instituției denunțătorului prin instituirea unui termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei până la expirarea căruia se poate formula un denunț, precizăm că acest termen este menit să-l încurajeze pe denunțător să aducă în cel mai scurt timp posibil la cunoștință organelor de urmărire penală faptul că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, facilitându-se astfel soluționarea cu celeritate și într-un termen rezonabil a cauzelor penale.
• În cazul denunțului prevederile se vor aplica doar pentru viitor și nu se aplică cauzelor în curs.
• De altfel, Raportul GRECO (2014) cu privire la incriminări a recomandat României să alinieze și să revizuiască în mod corespunzător caracterul total, automat și obligatoriu al cauzei de nepedepsire a denunțătorului.

Mențiuni referitoare la grațiere

Totodată, Guvernul a adoptat, în ședința de marţi seara, și proiectul de lege privind graţierea unor pedepse. În acest sens, facem următoarele precizări:

• Guvernul a ținut cont de solicitările din stradă și de opiniile exprimate de societatea civilă și de CSM: a trimis grațierea la dezbatere în Parlament.
• De asemenea, Guvernul a ținut cont de consultarea publică iar forma propusă de Ministrul Justiţiei pentru graţiere este cea care a fost propusă și de ministrul tehnocrat Raluca Prună. Practic, se graţiază o zi pentru 10 zile de pedeapsă.

[slideshow_deploy id=’13835′]